NeuroFeedBack

Tarife

Despre creier

Creierul funcționează ca un computer. Controlează mișcarea și prelucrează informații senzoriale. Însă creierul poate face mult mai mult La un nivel superior, se declanșează acțiuni și sentimente conștiente și inconștiente. De asemenea, este responsabil pentru vorbire, auz, inteligență și memorie.

Cortexul cerebral (cerebrum) este alcătuit din două părți, emisferele dreaptă și stânga, conectate prin fibre nervoase (corpul callos). El este alcătuită din mai multe zone (numite lobi): 2 lobi frontali, 2 temporali, 2 parietal și unul occipital. Funcțiile celor două emisfere sunt într-o mare măsură diferite: în timp ce emisfera stângă controlează partea dreaptă a corpului, este responsabilă de vorbire și gândire abstractă, emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului și este de obicei responsabilă de gândirea spațială sau de imagini.

Lobii temporali

Lobii temporali reprezintă o zonă de integrare senzorială de nivel înalt cu privire la  modul cum arată lucrurile – recunoașterea obiectului și recunoașterea tiparului. Prin antrenamentul lobului temporal stâng, se îmbunătățește recunoașterea obiectelor și simbolurilor, inclusiv a literelor în citire. Antrenarea temporală dreaptă are ca efect recunoașterea tiparelor și a fețelor.

Antrenarea lobului temporal poate avea impact și asupra procesării auditive, deoarece aici se aflăariile de prelucrare primară, modal specifice auditive, dar este diferită de antrenarea lobilor temporali care țintește sensibilitatea auditivă.

De asemenea, antrenarea lobilor temporali reprezintă zone cu un puternic impact asupra reglării emoționale și fiziologice (autonomă). Un procent ridicat de copii și adulți care își antrenează activitatea din lobul temporal cu neurofeedback afirmă că își gestionează emoțiile mai bine. Numărul de sesiuni pentru a realiza acest lucru poate avea mari variații individuale.Fiecare individ este unic, prin urmare, antrenamentul individual poate fi oarecum diferit. Antrenarea lobului temporal stâng tinde să acționeze asupra furiei, enervării, depresiei, stimei de sine și flexibilității emoționale.Are un rol important și în limbaj, cum ar fi modul în care ne găsim cuvintele, și în procesarea auditivă. Lobul temporal drept are impact asupra anxietății, inclusiv anxietatea/fobia socială și asupra altor funcții.

Lobii frontali / pre-frontali

Lobul frontal este important în dispoziție, motivație și atenție. Poate juca rolul de centru de comandă pentru emoții și autocontrol. Lobul pre-frontal influențează problemele legate de gestionarea atenției, organizarea, planificarea, luarea deciziilor, rămânerea la sarcină, memoria pe termen scurt și controlul impulsurilor. Împreună sunt adesea asociate cu ADD / ADHD, memoria de scurtă durată și probleme ale funcției executive.

Plasarea prefrontală a electrozilor în antrenament acționează la nivelul cel mai înalt al organizării output-ului. O bună funcție prefrontală permite individului să rețină informații, în timp ce planifică și execută secvențele adecvate ale unei acțiuni. De asemenea, îi permite individului să inhibe reacțiile primitive și imature în timp ce analizeazăcum să se comporte. Aceasta este o problemă-cheie în ADHD, unde persoana ar putea acționa impulsiv înainte de a avea timp să ia în considerare posibilele consecințe ale acțiunilor sale.

O bună funcție prefrontală este cheia unui bun autocontrol(gândire, acțiune și afectivitate). Pe măsură ce creierul se dezvoltă, funcția prefrontală se maturizează treptat. Acest lucru permite individului să se comporte într-o manieră mai matură, cu un autocontrol mai mare.

Antrenamentele prefrontale sunt recomandate în cazul simptomelor de dezinhibare, cum ar fi TOC, ticuri, impulsivitate, reactivitate emoțională, etc.

Antrenamentul prefrontalstâng sau drept depinde în foarte mare măsurăde tipul simptomatologiei și de persoanacare are simptomele.

Emisfera dreaptă reglează emoțiile de bază care asigură supraviețuirea și siguranța în mediu. Antrenarea prefrontală corectă are ca efect controlul reactivității emoționale. Poate reduce furia, frica, nerăbdarea, disperarea etc. Emisfera stângă reglează planificarea conștientă și executarea comportamentului orientat spre scop. Antrenarea prefrontală stângă afectează controlul gândirii și acțiunii.

Cortexul cingulat anterior

Problemele din această zonă „frontală mediană” sunt adesea legate de „a rămâne blocat”, de dificultăți de tranziție și tendințe către gânduri obsesivesau o minte competitivă. Cortexul cingulat anterior joacă un rol important în trecerea în și ieșirea din„copleșire.” Afectează și flexibilitatea atenției.

Lobii parietali

Lobul parietal influențează integrarea senzorială la nivel înalt. Aici individul percepe cât de mari, de zgomotoase, de luminoase, de rapide, etc, suntobiectele, care este relația spațială dintre acestea, precum și dintre ele și individ.

El contribuie la suprastimularea senzorială sau informațională. Dificultatea în ceea ce privește gestionarea suprastimulăriieste interpretată de multe ori caanxietate.

Această zonă poate afecta viteza de procesare, prin urmare influențează individul în școală, muncă și viață. Lobul parietal joacă un rol important în a te simți în siguranță în corpul tău și a experimenta o conștientizare mai mare a sinelui. Este adesea folosit în antrenarea clienților cu anxietate și PTSD(tulburare de stres posttraumatic).

Lobul parietal drept privește imaginea de ansamblu și întregul corp din spațiu. Un antrenament parietal potrivit, are impact în conștientizarea și relaxarea corpului. Antrenamentul influențează capacitatea de a interpreta inputul senzorial, prin urmare, raportarea individului la mediu (integrare senzorială). Astfel se obține un efect calmant asupra reactivității generale la stimuli senzoriali.

Lobul parietal stâng procesează detaliile. Prin antrenamentul zonei parietale stângi, se îmbunătățește sincronizarea și atenția la detalii, conștientizarea stângii și dreaptei, precum și controlul precis al mâinii dominante. Antrenamentul pe zona parietală stângă poate îmbunătăți capacitatea de acalcula cu numerele. Și poate calma sensibilitatea la lumină în timpul citirii.

Lobul occipital

Lobul occipital joacă un rol în procesarea vizuală și influențează cititul, performanța sportivă (cum ar fi prinderea sau lovirea unei mingi),sensibilitate la lumină, mișcare de urmărire a ochilor și multe altele.

Activitatea creierului

Activitatea creierului se realizează prin impulsuri electrice, prin unde cerebrale de frecvențe diferite, măsurate cu electroencefalograful (EEG).  EEG este descris în termeni de benzi de frecvență: GAMMA mai mare de 30 ( Hz ) BETA ( 13-30Hz ), ALPHA ( 8-12 Hz ), THETA ( 4-8 Hz ), și DELTA ( mai puțin de 4 Hz ).

Undele DELTA ( 0,1 până la 3,5 Hz )

Frecvențele cele mai joase sunt delta. Ele apar în somn profund și în unele procese anormale. Este ritmul dominant la sugari cu vârsta de până la un an și este prezent în etapele 3 și 4 ale somnului. Au tendința de a fi undele cele mai lente și cu amplitudinea cea mai mare. Undele Delta cresc pentru a reduce conștientizarea despre lumea fizică și prin intermediul lor sunt accesate informații în inconștient. Artiștii de top scad undele Delta atunci când este necesară o concentrare ridicată și o performanță de vârf. Cu toate acestea, majoritatea indivizilor diagnosticați cu tulburare de deficit de atenție, cresc în mod natural, mai degrabă decât scad activitatea Delta atunci când încearcă să se concentreze. Răspunsul inadecvat Delta restricționează adesea sever capacitatea de a concentra și de a menține atenția. Este ca și cum creierul este blocat într-o stare perpetuă somnolentă. Un alt mod de a privi Delta: a conduce o mașină cu prima treaptă de viteză….nu poți ajunge nicăieri foarte repede. Deci Delta ar reprezenta prima treaptă. Undele Delta au, în general, o distribuție largă sau difuză, răspândit bilateral. Undele Delta cu frecvență sau amplitudine deficitară/crescută sunt percepute subiectiv ca somn profund, fără vis, somn non-REM, transă, inconștient, persoanele sunt letargice, statice, neatente, cu niveluri scăzute de stimulare (excitare). Efectele antrenamentului: poate induce somnolență, transă, stări de relaxare profundă.

Undele THETA ( 4-8 Hz )

Următoarea undă a creierului este theta. Activitatea Theta  este clasificată ca activitate “ lentă ”. Este înregistrată în legătură cu creativitatea, intuiția, zâmbetul de zi și fantezia. Este arhiva pentru amintiri, emoții, senzații. Undele Theta sunt mari în timpul focusării spre interior, meditației, rugăciunii și conștientizării spirituale. Reflectă starea dintre veghe și somn și se raportează la mintea subconștientă. Existența lor este anormală la adulții în stare de veghe, dar este perfect normal să fie înregistrate la copiii de până la 13 ani. De asemenea, este normal să fie înregistrate în timpul somnului. Undele Theta reflectă activitatea din sistemul limbic și din regiunile hipocampale. Undele Theta sunt observate în anxietate, activare și inhibare comportamentală. Când ritmul Theta pare să funcționeze normal, mediază și/sau promovează comportamente adaptive, complexe, cum ar fi învățarea și memoria. În circumstanțe emoționale neobișnuite, cum ar fi stresul sau starea de boală, poate exista un dezechilibru al trei sisteme majore de emitere a informațiilor, ceea ce duce la un comportament aberant. Dacă ar fi să ne amintim exemplul anterior (treptele de viteză ale mașinii, Theta ar fi considerată a doua treaptă, adică este încă nu foarte rapid.

Distribuția undelor este de obicei regională, poate implica mulți lobi, poate fi lateralizată sau difuză.

În prezența undelor Theta individul este intuitiv, creativ, trăiește aduceri aminte, are visuri, imagini, creativitate, reverie, gânduri schimbătoare, este ușor somnolent, trăiește sentimentul de a fi știutor, unic; dar poate fi, de asemenea, distras, nefocalizat.

Efectele antrenamentului: dacă sunt amplificate, undele pot induce o stare de plutire, asemănătoare cu transa. Dacă sunt suprimate, undele pot îmbunătăți concentrarea, capacitatea de concentrare a atenției.

Undele ALPHA ( 8-12 Hz )

Undele alfa ating un vârf în jur de 10Hz. Producerea unor unde alfa sănătoase susțin resursele mentale, capacitatea de coordonare mentală, îmbunătățește sentimentele generale de relaxare și oboseală. În această stare (a undelor alpha) individul se poate deplasa rapid și eficient pentru a îndeplini orice sarcină este la îndemână. Când Alpha predomină, majoritatea oamenilor se simt în largul lor și calm. Alfa pare să pună legătura conștientă cu subconștientul. Este ritmul major observat la adulții relaxați normali – este prezent în cea mai mare parte a vieții, mai ales dincolo de cel de-al treisprezecelea an, când domină urmărirea în repaus. Se raportează că ritmurile alfa provin din materia albă a creierului. Materia albă poate fi considerată partea creierului care leagă toate părțile între ele. Alfa este o stare comună pentru creier și apare ori de câte ori o persoană este alertă ( este un marker pentru alertă și somn ), dar nu prelucrează activ informațiile. Ele sunt cele mai puternice peste cortexul occipital ( din spatele capului ) și, de asemenea, peste cortexul frontal. Alpha a fost legată de extroversia ( introvertirile arată mai puțin ), creativitatea ( subiecții creativi arată alfa atunci când ascultă și ajung la o soluție pentru probleme creative ) și munca mentală. Când alfa dvs. se află în limite normale, avem tendința de a experimenta și dispoziții bune, de a vedea lumea cu adevărat și de a avea un sentiment de calm. Alpha este una dintre cele mai importante frecvențe ale creierului pentru a învăța și utiliza informațiile predate în clasă și la locul de muncă. Puteți crește alfa închizând ochii sau respirând adânc sau scăzând alfa gândind sau calculând. Antrenamentul Alpha-Theta poate crea o creștere a senzației, a gândirii abstracte și a autocontrolului. În scenariul nostru auto, Alpha ar reprezenta neutru sau inactiv. Alpha ne permite să trecem cu ușurință de la o sarcină la alta.

Distribuția undelor Alpha este regională, implică de obicei lob întreg; undele se detectează puternic la nivelulo lobului occipital cu ochii închiși

 Când se află în activitate undele Alpha subiectul se simte relaxat, dar nu somnolent; este liniștit, conștient. Efectele antrenamentului sunt relaxarea, în cazul sub-benzii alfa scăzută (8-10) apare conștientizarea interioară a sinelui, integrarea minte/corp, echilibru; iar în cazul sub-benzii alfa înalte (10-12) se realizează centrarea, vindecarea, conexiune minte / corp.

Undele BETA ( peste 12 Hz )

Activitatea beta este „activitate rapidă”. Are o frecvență de 14 Hz sau mai mare. Ea oglindește țesutul cerebral activ desincronizat. De obicei, este văzut pe ambele părți ale creierului în distribuție simetrică și este cel mai evident în zona frontală. Poate fi absent sau redus în zonele cu leziuni corticale.

În general, este recunoscut ca un ritm normal. Este ritmul dominant la persoanele alerte, la cele anxioase sau cele care au ochii deschiși.

Este starea în care se află cea mai mare parte a creierului atunci când o persoană are ochii deschiși și ascultă și gândește (rezolvarea de probleme, judecăți, luarea deciziilor, procesarea informațiilor despre lumea din jurul nostru).

Undele Beta ar putea reprezenta, într-un scenariu auto, viteza maximă (suprasolicitarea) sau hiperpropulsia.

Banda beta este relativ mare, prin urmare, a fost împărțită în trei zone de bandă: scăzut, mediu și înalt.

Unde BETA de bandă scăzută (12-15Hz): undele Beta low sunt localizate pe lateral și pe lobi (frontal, occipital, etc ). În prezența activității undelor low Beta, o persoană se simte relaxată dar concentrată (atentă), integrată. Un ritm senzoriomotor (SMR) scăzut poate reflecta „ADD”, lipsa unei atenții concentrate. Activitatea undelor low Beta este inhibată de mișcare; imobilizarea corpului poate crește ritmul senzoriomotor. Antrenamentul prin neurofeedback crește ritmul senzoriomotor (SMR) poate produce concentrarea într-o manieră relaxată, imbunătățește atenția.

Unde BETA medii (15-18 Hz): undele Beta medii sunt localizate, pe diverse zone. Pot fi concentrate pe un singur electrod. Sunt implicate în activitatea mentală, conștientizarea sinelui și a împrejurimilor. Mențin individul alert, activ, dar nu agitat. Antrenamentul poate crește capacitatea mentală, concentrarea, vigilența.

Unde BETA înalte (peste 18Hz): undele Beta înalte sunt localizate și pot fi foarte concentrate. O persoană este agitată, alertă. Se asociază cu activitate mentală, de ex. matematica, planificare, cu activarea generală a funcțiilor mentale și fizice. Prin antrenare, pot induce vigilență, dar și agitație.

Undele GAMMA (mai mult 30 Hz)

Undele Gamma au frecvențe între 30 și 44 Hz. Este singurul grup de frecvență găsit în fiecare parte a creierului. Când creierul trebuie să proceseze simultan informațiile din diferite zone, el presupune că activitatea la 40 Hz consolidează zonele necesare pentru prelucrare simultană. O memorie bună este asociată cu o activitate de 40 Hz bine reglată și eficientă, în timp ce o deficiență de 40Hz creează dizabilități de învățare.

Undele Gamma sunt implicate în prelucrare informațională la nivel înalt, „obligatorie”, sunt asociate cu procesarea sarcinilor bogate în informații.

 

Dacă oricare dintre aceste frecvențe este deficitară, excesivă sau dificil de accesat, performanța mentală poate suferi. De exemplu, creierul nostru folosește 13Hz ( alfa înaltă sau beta scăzută ) pentru inteligența “ activă ”. Deseori există persoane care prezintă dificultăți de învățare și probleme de atenție cu deficiență de activitate la care se înregistrează deficite de ale frecvenței în anumite regiuni ale creierului; acestea afectează capacitatea de a efectua cu ușurință activități într-o anumită succesiune și calcule matematice.

O explicație simplă a neurofeedback-ului

Undele creierului nu pot fi simțite, dar sunt active tot timpul, având un rol esențial în gândire, atenție, modul de gestionare a dispoziției, în somn, în procesarea informațiilor și în multe altele.

Neuronii nu pot fi simțiți. Nu poți schimba modul în care neuronii „lucrează” doar gândindu-te la ei. La om, dezvoltarea rețelelor neuronale a permis o mai bună prelucrare a modelelor vizuale și auditive.

Recunoașterea modelului ne permite să citim cuvintele, să înțelegem limbajul, să recunoaștem prietenii și chiar să apreciem muzica. Recunoașterea facială, muzicală și lingvistică și serierea sunt câteva dintre domeniile în care se observă recunoașterea modelului. Recunoașterea și serierea facială apar prin codificarea tiparelor vizuale, în timp ce muzica și recunoașterea limbajului folosesc codificarea tiparelor auditive.

Detectarea tiparelor este o parte importantă a modului în care oamenii învață și iau decizii. Antrenarea tiparelor cheie ale undelor creierului pentru o funcționare mai eficientă, poate ajuta o persoană ca aceasta să se simtă mai calmă, cu anxietate redusă, să aibă un somn odihnitor și să-și îmbunătățească starea de spirit.

Poziționarea spațială în mediu, reamintirea concluziilor, detectarea pericolelor și resurselor pentru creșterea șanselor de supraviețuire sunt exemple ale aplicării recunoașterii modelului.

Experimentele timpurii de biofeedback au arătat că oamenii ar putea învăța să-și încetinească bătăile inimii sau să schimbe temperatura pielii lor urmărind un monitor ( biofeedback ) al acelei activități. Același principiu este și cu creierul.Neurofeedback-ul este o metodă de terapie comportamentală asistată de tehnologie.

Neurofeedback-ul este o metodă inovativă, non-invazivă, fără medicație, prin care creierul este ajutat să funcționeze într-un mod mai echilibrat și mai sănătos. Este un proces de observare, pasiv, pe baza măsurării și monitorizării activității electrice cerebrale,având ca rezultat îmbunătățirea acesteia.

 

Măsurarea și monitorizarea activității electrice a creierului se face prin intermediul unor senzori, care se așează pe cap,conectați la un dispozitiv (un amplificator EEG sau un computer). Tehnologianeurofeedbackarată INSTANT care sunt modelele de unde cerebrale produse de creier(feedback în timp real). Astfel, creierului îi este prezentată propria activitate în timp real, utilizând căi vizuale, auditive și tactile de feedback. Folosind toate aceste semnale, creierul își îmbunătățește capacitatea de autoreglare pe parcursul antrenamentului și învață în manieră eficientă să-și modifice nivelul de stimulare, precum și să mențină stări pozitive. Astfel, creierul se adaptează și, în funcție de nevoile particulare, își regăsește starea plăcută de relaxare și calm activ.

Procesul neurofeedback

Intelegerea procesului de neurofeedback a evoluat semnificativ in ultimi 30 de ani de experienta clinica și dezvoltare și perfectionare a dispozitivelor.

Neurofeedback-ul este înțeles acum ca un proces care permite creierului să vadăși să  intervinăîn propria lui activitate.Imaginea generată de neurofeedback acționează ca o oglindă.

Creșterea gradului de conștientizare a stării interioare permite îmbunătățirea autoreglării și o funcționalitate mai bună. Acest proces este oarecumsimilar cu practicareamindfulness cu focus pe respirație. Creierul nu are nevoie să fie răsplătit pentru că a lucrat „corect”. Și nu e nevoie să „reparăm” undele creierului. Creierul este lăsat să vadă ce face în timpul antrenamentului.Aceasta îi permitesă elimine la disfuncționalitățile și să funcționeze mai eficace. Neurofeedback nu tratează simptome sau vindecă boli. El facilitează, pur și simplu, o autoreglare sănătoasă și o funcționare bună a creierului.

Pe măsură ce creierul primește feedback că produce semnale din model dorit, el începe lucreze mai mult din acel model. Automat. Seamănă, oarecum, cu a învăța o melodie fără să a încerca asta.

Se întâmplă uneori să fim surprinși căfredonăm o piesă nouă fără a depune niciun efort conștient pentru a învăța acea melodie. Creierul tău recepționat și a învățat modelul (tiparul) melodiei. Creierul este, în esență, o mașină de învățare a modelelor. Neurofeedback profită de acest lucru și ajută creierul să practice consolidarea sau schimbarea tiparelor cheie.

Plasticitatea cerebrală face ca această terapie să fie eficace. Aceasta este un proces care permite creierului să producă noi celule și conexiuni neuronale.

Fiecare neuron este conectat la până la 10.000 de neuroni în vaste rețele care traversează creierul. Dacă prea mulți neuroni din creier trimit semnale mai repede/mai lent decât ar trebui sau nu transmit suficient de repede mesaje către alți neuroni, acestea vor avea impact asupra modului în care creierul funcționează.Neurofeedback pare să ajute la modificarea vitezei de trimitere a semnalului și de transmitere a mesajelor către ceilalți neuroni din rețea.

Prin practicarea antrenamentului neurofeedback, creierul devine mai eficient în controlul propriilor activități. Astfel, creierul poate deveni mai stabil (manifestări ale instabilității: migrenă, vertij, epilepsie, atac de panică) și mai flexibil/adaptabil (ca în cazul tulburărilor de somn, deficitulului de atenție, etc). Practic, creierul devine mai performant în tot ceea ce face.

Tehnologia nu schimbă creierul. Asistă doar ce face el singur. Un client care face antrenament neurofeedback suficient, poate experimenta o îmbunătățire.Schimbările vizibile diferă, însă, de la individ la individ.

Efecte pe termen scurt

Cu feedback-ul ILF (frecvență infra-scăzută), cele mai multe persoaneremarcă și raportează schimbări ale stării lor chiar în timpul sesiunii: o modificare în starea fizică (relaxare, ritm cardiac mai scăzut/crescut, scăderea întensității durerii în diferite zone din corp), în starea de alertă, în starea emoțională, etc. Adesea se pot observa schimbări în postura corpului, în respirație, în vorbire etc.,  Ele sunt indicii despre felul în se simte persoana.

Se pot înregistra în program schimbări în măsurătorile fiziologice, deși nu ne putem baza exclusiv pe măsurători înalegerea frecvenței optime de antrenament.

Experiența persoanei este cea mai utilă informație în ghidarea alegerii frecvenței optime de antrenament.

Efecte pe termen lung

Schimbările pe termen scurt ale stării în cadrul unei sesiuni ajută pentru ghidajul către o frecvență confortabilă de antrenament (clientul nu este prea agitat sau prea sedat). Obiectivul neurofeedback-ului nu este însă trecerea la o nouă stare a creierului, un creier mai flexibil și mai stabil. Antrenamentul duce la îmbunătățirea autoreglării funcționării creierului. Un creier mai calm și mai stabil este capabil să funcționeze mai bine.

Beneficii

Schimbarea tiparelor creierului poate avea beneficii, inclusiv îmbunătățire în:

  • Modelul de somn

Problemele de somn pot perturba viața de zi cu zi, provocând iritabilitate, epuizare, oboseală și dificultăți în a rămâne concentrat. Tulburările de somn reprezintă un factor de risc pentru alte boli (cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare).

Neurofeedback-ul are un impact rapid și puternic asupra insomniei, dar și aspura altor tulburări de somn (somnambulism, terori nocturne, apnee, organizare neadecvată a stagiilor de somn, sindromul picioarelor neliniștite, coșmaruri, dificultăți de adormire, dificultăți de readormire, etc),rezultatul fiind obținerea unui somn calitativ, odihnitor și consistent. Antrenamentul este personalizat în funcție de cauza care perturbă somnul.

  • Gândirea rapidă
  • Stare de spirit

Dacă vă simțiți copleșit, uzat, obosit, trist, izolat, cu creierul încețoșat sau deconectat, acestea sunt semne și simptome clasice care însoțesc dispozițiile negative. Partea responsabilă pentru angajarea în dispoziții pozitive este emisferă stângă. Oamenii cu dispoziție negativă experimentează o reducere a activității cerebrale din emisfera stângă a creierului, conform cercetărilor de la KeckImagingLabs de la Universitatea din Wisconsin. Când undele cerebrale sunt anormale, starea de spirit poate fi perturbată. Prin neurofeedback scade activitatea anormală a undelor cerebrale după o perioadă de sesiuni de antrenament și se îmbunătățesc tiparele (modelele) undelor cerebrale. Creșterea activității cerebrale în zona antrenată îmbunătățește starea de spirit.

  • Capacitate de ascultare
  • Limbaj
  • Viteza de învățare
  • Prelucrare senzorială
  • Durere cronică

La evaluarea durerii cronice se ține cont de intensitatea durerii fizice resimțite de pacient și de efectul acesteia asupra stării emoționale. Antrenamentul prin neurofeedback este orientat către pragul de sensibilitate la durere și asupra componentei emoționale a durerii. Rezultatul obținut prin antrenament nu este dispariția durerii, ci creșterea calității vieții, impactul fiind diminuarea percepției asupra durerii și diminuarea influenței pe care durerea o are asupra stării emoționale

  • Fibromialgia

Fibromialgia este un sindrom de durere cronică, manifestat la nivelul mușchilor și țesuturilor moi din tot corpul, senzațiile dureroase fiind amplificate la nivelul creierului și al măduvei spinării. Sunt însoțite de tulburări de somn, oboseală, tulburări de dispoziție și de memorie. Terapia neurofeedback urmărește: în primul rând stabilizarea creierului, calmarea musculară, normalizarea răspunsului la durere și recăpătarea calității somnului. Prin antrenamnet se obține reducerea durerii, claritatea gândirii, recăpătarea bunei dispoziții și a optimismului.

  • Ticurile verbale sau motorii / Balbismul / Sindromul Tourette

Ticurilese accentuează în situații stresante, scad în intensitate când persoana este relaxată și dispar complet în timpul somnului. Cea mai cunoscută afecțiune este Sindromul Tourette. Cu cât scade nivelul de stres, cu atât aceste manifestări de ordin psihologic vor tinde să se diminueze și să dispară în timp. Prin neurofeedback se poate obține o scădere semnificativă a acestei simptomatologii, reducând nivelul de agitație a creierului și creșterea capacității de autocontrol și inhibiție voluntară.

  • Migrene

Factorii care declanșează migrenele variază de la dezechilibre hormonale, sensibilitate la lumină, alergii, alcool, reacții la stres, deshidratare, probleme neuro-metabolice. Acestea își pun putenic amprenta asupra vieții noastre cotidiene. Scade capacitatea de concentrare, apar schimbări de dispoziție și durere pulsatilă.

Acestea apar ca instabilități cerebrale și lasă creierul într-o stare ridicată de stres și dezechilibru. Neurofeedback-ul antrenează creierul pentru a crea noi modele și răspunsuri la declanșatorii și factorii de stres, care îmbunătățește activitatea și funcția undelor cerebrale. Rezultatul este un creier mai calm, mai sănătos.  Când echilibrul și funcția sunt restabilite, rezultatele sunt optimizate, iar sănătatea îmbunătățită. Stabilizând creierul, implicit dispar și alte manifestări ale instabilității cerebrale (vertijul, variațiile dispoziționale și energetice, atacurile de panică, etc.).

  • Probleme neurologice

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune cronică care apare pe fondul degenerării neuronale progresive. Afectează inițial funcțiile motorii ale corpului. În timp apar deficite non-motorii de tip senzitiv, cognitiv și comportamental. La momentul prezent această boală nu este vindecabilă. Tratamentele actuale pentru această condiție medicală se concentrează pe reducerea simptomatologiei prin utilizarea medicației, a psihoterapiei și chiar a chirurgiei, în unele cazuri.

Neurofeedback-ul are eficiență, mai ales în stadiile incipiente ale bolii, în reducerea simptomatologiei (rezultate mulțumitoare legate de echilibrul corporal , de tremorul și rigiditatea corpului, respectiv mobilitatea facială). Prin recuperarea parțială a funcționalității pierdute se ameliorează calitatea vieții pentru acești pacienți..

Sciatica

Sciatica este o problemă de sănătate foarte frecventă, întâlnită cu precădere la adulții peste 40 de ani. În acest caz antrenamentul cuneurofeedbackare efect atât asupra durerii cronice, dar și asupra musculaturii. Prin relaxare musculară, se reduce compresia asupra nervului sciatic.

Nevralgia de trigemen

Nevralgia de trigemen afectează nervul trigemen ( responsabil cu transmiterea impulsurilor senzitive din zona feței, către creier). Durerea de origine nervoasă este dificil de tratat.Prin antrenamentulneurofeedback se poate obține o ameliorare importantă a simptomatologiei (durerea).

  • Declanșatoare (triggere) emoționale

Cele mai frecvente îmbunătățiri ale calității vieții pentru oameni care fac antrenament de neurofeedback sunt:

  • Mai puțină îngrijorare și anxietate
  • Stare de spirit mai stabilă
  • Mai puține obsesii
  • O mai bună gestionare a stresului

Când ne gândim la modificările dispoziției, ne gândim de obicei la tristețe, iritabilitate, reacții excesive la stres ( furie, frustrare ), incapacitate de a experimenta un anumit nivel de bucurie, dificultate de a renunța la lucruri și probleme care ne blochează mintea și gândurile. Oricare sau toate acestea pot fi legate de un model de supra- sau substimulare în rețelele cheie din creier. Prin suprastimularea acestuia, corpul poate deveni supraîncărcat, iar undele cerebrale pot deveni anormale. Ca urmare, se pot crea răspunsuri anormale la stimulii primiți.Acesta este motivul pentru care stresul este mai mult decât un simplu inconvenient, poate avea un efect de durată asupra rețelelor creierului care „se blochează”, producând același model vechi. Neurofeedback poate aborda direct aceste modele blocate ale activității electronice. Prin reeducarea modelelor anormale ale undelor cerebrale, neurofeedback-ul ajută creierul să își normalizeze undele cerebrale.El antrenează creierul să producă unde cerebrale mai echilibrate cu care acesta are nevoie să se obișnuiască și să le producă de la sine zi de zi. Aceste stări “ neuronale ” sunt propice relaxării și recuperării. În acest caz, medicația și consilierea sunt încă abordări de primă linie.

  • Învățare mai ușoară
  • Somn mai bun
  • O mai bună capacitate de exprimare a sinelui
  • Atenție și concentrare crescută

Persoanele cu tulburări de atenție și concentrare sunt ușor de distras, au mari dificultăți de concentrare, uneori se simt copleșite sau chiar frustrate. Aceaste persoane au dificultăți în îndeplinirea sarcinilor cotidiene (profesionale și casnice), au izbucniri de furie, simt neliniște și o incapacitate de a angajare socială sau conectare. Antrenamentul prin neurofeedback  transformă modelul nesănătos, anormal al undelor cerebrale într-un model sănătos și organizat. Și astfel, creierul devine mai stabil și poate să funcționeze optim și eficient.

  • Relații îmbunătățite
  • Migrene mai rare sau mai puțin intense
  • Memorie îmbunătățită

Între semnele și simptomele de pierdere a memoriei sunt: scăderea funcției cognitive, amestecarea cuvintelor, semnele de „ceață” a creierului, uitare, adresarea acelorași întrebări în mod repetat,  nevoia unui timp mai mare pentru îndeplinirea sarcinilor obișnuite. Sunt semne de avertizare timpurie ale funcției anormale a undelor cerebrale. Acestea sunt asociate adesea cu incapacitatea de a procesa informațiile în mod optim.

Însă creierul nu este limitat în abilitățile sale de a se vindeca. El are capacitatea de a crea căi neuronale noi (neuroplasticitate), ajutând astfelîn recuperare și în optimizare. Prin terapia neurofeedback dezechilibrul poate fi eliminat și undele cerebrale sunt reglate. Astfel, funcția cognitivă se îmbunătățește. Capacitatea mnezică este îmbunătățită.

  • Performanțe mentale mai bune

Neurofeedbackul nu este nimic altceva decât un instrument redutabil pentru antrenamentul creierului.În esență, neurofeedbackul consolidează și întărește tiparele cheie ale creierului, îmbunătățește sincronizarea corticală și comunicarea. O sincronizare bună permite diferitelor arii ale creierului să lucreze mult mai eficient. Chiar dacă nu există vreo condiție specifică, un creier mai eficace ajută mult în rezolvarea problemelor de zi cu zi.

Situații care răspund bine la neurofeedback:

  • Performanțe școlare, de muncă și performanță sportivă

Performanța de vârf este esențială în obținerea succesului. Iar cheia performanței maxime este concentrarea și echilibrul emoțional. În toate domeniile. Deficitul de atenție, probleme cu memoria de lucru, dar și cu viteza de procesare a informației restrâng capacitatea unui elev/student de a se concentra, de a prelucra și înțelege informațiile.

Antrenamentul neurofeedback crește calitatea somnului și astfel crește rezistență mentală și fizică, concentrarea și claritatea mentală, se îmbunătățesc performanțele mnezice (creșterea capacității de memorare), concentrarea și focusul, adaptabilitatea. Neurofeedback-ul antrenează abilitățile multitasking, îmbunătățește abilitățile cognitive la nivel înalt,crește atenția susținută pentru concentrarea mentală extinsă, maximizează atenția pentru deblocarea potențialului de învățare. Prin neurofeedback antrenăm undele cerebrale pentru a consolida tiparele specifice. Cu cât activăm o anumită zonă cerebrală, cu atât aceasta devine mai puternică.

  • Abilitate organizațională
  • Exprimare a sinelui
  • Calitate și vitezăîn luarea deciziilor
  • Capacitatea de a face față stresului
  • Interacțiune socială
  • Relaţii
  • Menținerea capacităților cognitive pe măsura înaintării în vârstă

Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos care se manifestă prin probleme de memorie, de gândire și de comportament. Simptomele se dezvoltă treptat și se agravează în timp, devenind suficient de severe cât să afecteze activitățile cotidiene. În cazul acestei patologii, antrenamentul neurofeedback ajută la ameliorarea simptomelor și la întârzierea progresiei bolii, atunci când acesta este efectuat constant. Nu poate fi estimată cu precizie durata necesară de antrenament, fiecare caz fiind unic, însă, pentru a preveni degenerarea, se recomandă antrenarea pe termen mai lung pentru a stimula cognitiv zonele sănătoase ale creierului.

  • Reziliență emoțională

Provocările creierului care răspund în mod  special la neurofeedback includ:

  • ADHD/ADD (deficit de atenție cu/fără hiperactivitate), copiii care au probleme la școală sau acasă

Cercetările de neuroștiință au demonstrat clar că ADD / ADHD este o problemă legată de creier, și nu doar o problemă cu “ a nu încerca suficient de mult. ” În simptomele ADD/ADHD cel mai adesea sunt legați lobii frontali, creierul are tendința să producă unde cu frecvențe prea lente, însă nu toți indivizii cu ADD au același model exact. În aceste tulburări, simptomatologia este bogată. Ea poate include hiperactivitate, impulsivitate, dificultăți de atenție sau dificultăți de memorare, coordonare motrică slabă, eșec școlar, dificultăți de relaționare socială și probleme cu stima de sine și auto-respectul. Acestea din urmă pot apărea pe fondul felului cum este tratată această persoană în cadrul colectivității.

În anul 2012 Asociația Americană de Pediatrie a clasificat antrenamentul prin neurofeedback ca metodă de nivel 1 pentru simptome cognitive, având cel mai înalt grad de eficiență în tratarea ADHD/ADD. Prin acest antrenament al creierului, se obține o scădere semnificativă a agitației fizice (scăderea comportamentului hiperactiv), calmarea mentală (reducerea frustrării, a iritabilității, creșterea atenției), precum și creșterea capacității de auto-control ( scăderea impulsivității, creșterea nivelului de conștientizare a consecințelor propriilor acțiuni).

Se poate spune că neurofeedback-ul este o abordare terapeutică eficientă, fără riscuri, susținută de studii științifice prin care, atât la copii, cât și la adulți, se pot reduce manifestările din deficitul de atenție cu/fără hiperactivitate.

  • Depresie

Prin antrenamentul cu neurofeedback se pot corecta anumite probleme emoționale (apatia, frica, lipsa interesului și a plăcerii, auto-devalorizarea, sentimentul inutilității, disperarea etc.) și cognitive (gândurile negative ruminative, convingerile disfuncționale sau îngrijorările obsesive) specifice depresiei. Se constată îmbunătățirea dispoziției, reapare optimismul și starea de bine.

  • Anxietate și atacuri de panică

Prin antrenamentul cu neurofeedback se corectează nivelul de excitare al sistemului nervos central, cauzat de stările de anxietate sau factori cu caracter stresor. Rezultatul obținut este scăderea manifestărilor fizice și emoționale ale anxietății. Reducerea stărilor de anxietate se evidențiază prin reglarea somnului (creșterea calității acestuia), redobândirea tonusului energetic și emoțional și, implicit, reluarea performanțelor socio-profesionale.

  • Insomnie, dificultate de a adormi, de menținere a somnului sau trezire timpurie
  • Tiparele de gândire rapidă (episoade maniacale, hipomanice sau mixte)
  • Blocaje de gândire
  • Gândire sau comportament obsesiv
  • Tulburare obsesiv-compulsivă

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare mentală cronică în care persoana afectată are anumite gânduri, idei, frici și anumite imagini nedorite, incontrolabile, care apar în mod repetat (obsesii) și care determină comportamente (compulsii) pe care simte nevoia imperioasă de a le repeta la infinit. Aceste activități se pot derula pe o perioadă de până la câteva ore pe zi, astfel interferând cu viața cotidiană și afectând calitatea acesteia. Neurofeedback-ul acționează asupra ariilor din creier care cauzează disfuncțiile și le reorientează pentru a crea tipare mai sănătoase ale undelor cerebrale implicate. În felul acesta, se poate stopa repetarea continuă a gândurilor și comportamentelor asociate.

  • Dificultăți în gestionarea emoțiilor (răbufniri, plâns, furie )

Furia presupune și implică o serie de stări emoționale intense precum nervozitatea extremă, nemulțumiri profunde, frustrări, dezamăgiri, trăiri care, de multe ori sunt însoțite de comportament agresiv (verbal și/sau fizic), dar și de o serie de manifestări somatice (creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, contracturi musculare etc.). Cel mai des, aceste accese de furie pot fi observate la copii și adolescenți și acestea apar pe fondul unei imaturități emoționale și a slabei capacități de auto-control. Însă, pe fondul multitudinii de solicitări cotidiene și a stresului asociat, accesele de furie sunt tot mai des întâlnite și în rândul adulților.

Există o serie de cauze care conduc către apariția acceselor de furie, printre care toleranța scăzută la situațiile cu caracter frust, instabilitatea psiho-emoțională, temperamentul de tip coleric, imaturitatea emoțională, componenta egocentrică, stresul psiho-emoțional, oboseala, slaba capacitate de acceptare și iertare etc. Prin neurofeedback, persoana învață să se reconecteze la propriul creier, care se auto-reglează, se relaxează și poate apoi să proceseze corect informațiile și să ofere răspunsuri adecvate, în locul unui acces de mânie.

  • A fi ușor frustrat sau declanșat
  • Probleme de procesare / cognitivă sau dizabilități de învățare (a fi un „elev lent”): acestea se manifestă ca probleme cu cititul în școală(dislexia), scrierea și matematica.
  • Motivație și declanșarea activității

Motivația și pornirea activității sunt funcții strâns legate ale creierului. Există zone specifice în creierul nostru care ne permit, atunci când sunt activate corect, să depunem eforturi pentru sarcini cognitive ( de exemplu, teme, muncă obositoare etc.) fără să se simtă ca efortul este prea mare. Atunci când rețelele de creier responsabile de pornire sunt prea lente, persoana va constata că nu se poate motiva să facă sarcini pe care nu le preferă. Evident, acest lucru poate duce în timp la eforturi chinuitoare  academice, la conflicte familiale și la diminuarea stimei de sine.

  • Limbaj și exprimare: scrierea sau verbalizarea este mai grea sau mai lentă decât ar trebui
  • Întârziereîn dezvoltare/tulburări din spectrul autismului

Din perspectiva neurofeedback-ului, autismul este perceput ca o condiție ce se caracterizează printr-un nivel crescut de stimulare senzorială a sistemului nervos central, care este incapabil să proceseze cantitatea mare de informație. Acest fapt creează o stare permanentă de agitație. Autismul este considerat ca fiind o problemă de neuro-dezvoltare ce poate fi influențată la nivelul emisferei cerebrale drepte, acesta fiind responsabilă cu integrarea complexă a stimulilor externi, cu învățarea, cu controlul și exprimarea emoțiilor. Aceste tulburări afectează inteligența socială, citirea expresiilor faciale și cunoașterea intuitivă a modului de relaționare cu ceilalți. Creierul nostru are rețele desemnate, denumite de obicei „rețeaua social-emoțională”, care ne permit să înțelegem limbajul informațiilor non-verbale și a altor intenții. Copiii cu tulburare din spectrul autismului au deficite în aceste rețele cheie.

Prin neurofeedback, persoana începe să se liniștească fizic, să fie mai cooperantă și să relaționeze emoțional cu alți copii. Prin neurofeedback-ului sunt stimulate rețele neuronale insuficient dezvoltate sau neformate la timpul potrivit. Neurofeedback  este eficace în cazul anumitor funcții (de exemplu, vorbirea) care, deși sunt formate, nu pot fi exprimate tocmai din cauza nivelului crescut de stimulare a creierului.

  • Migrene cronice sau dureri de cap
  • Vertij, amețeli

Vertijul reprezintă o senzație de mișcare rotatorie – pacientul se învârte sau lucrurile se învârt în jurul persoanei -fiind, cel mai adesea, rezultatul unei afectiuni a urechii interne, corelat cu anumite tulburări de funcționare în centrii nervoși cerebrali. Este însoțit frecvent de grețuri, vărsături, transpirații, paloare și angoasă. Din perspectiva neurofeedback-ului, vertijul reprezintă un eveniment electric, o descărcare episodică, de intensitate mare, asemănător cu migrena. Prin antrenare, neurofeedback-ul ajută creierul să împiedice apariția acestor evenimente, având efect stabilizator. În timp reduce frecvența și intensitatea crizelor vertiginoase, până la dispariția acestora, de multe ori. Nu există efecte secundare sau efecte adverse prin acest antrenament.

  • Accidente vasculare, traumatisme cranio-cerebrale sau convulsii

Accidente vasculare

Când alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, țesutul cerebral nu mai poate să primească suficient oxigen și substanțe nutritive. Acesta este accidentul vascular cerebral. În cazul a 19 – 38% dintre pacienții accidentul vascular cerebral produce prin spasticitate musculară. Spasticitatea post accident vascular cerebral schimbă brusc și puternic viața de zi cu zi a pacienților și a celor apropiați lor. În acest sens, neurofeedback-ul are efecte semnificative asupra reducerii spasticității musculare la pacienții care se confruntă cu această simptomatologie.

Traumatisme cranio-cerebrale

În traumatismul cerebral se produce întreruperea funcției fiziologice și alterarea structurii encefalului, induse de o forță externă.În unele cazuri, leziunile cerebrale traumatice implică deteriorarea căilor de conducere nervoasă responsabile de trimiterea de semnale pe cortex pentru procesare. Această deteriorare poate afecta, de asemenea, frecvențele creierului, care sunt importante pentru menținerea adecvată a ciclului somn-veghe, pentru reglarea stării de spirit și funcționarea cognitivă.

 În acest caz, antrenamentul neurofeedback vizează, în primul rând, reechilibrarea psiho-emoțională (la pacienții cu traumatism cerebral se produc cele mai puternice suferințe). Este urmat de recuperarea funcțiilor senzitive și motorii pierdute sau diminuate de afectarea cerebrală. Apoi, neurofeedback-ul este utilizat pentru reducerea spasticității musculare la pacienții care se confruntă cu această simptomatologie, cu efecte semnificative asupra spasticității.

  • PTSD(tulburare de stres posttraumatic)

Simptomele secundare unui eveniment stresant sau traumatic variază de la stresul mental și dispozițiile negative până la frică, vinovăție și rușine. Bilanțul emoțional afectează viața de zi cu zi, cariera și relațiile. Sindromul post-traumatic este o tulburare care își are baza în creier. Secundar traumei se declanșează un răspuns sever la stres.Provocarea este aceea de a învăța creierul să oprească acest tip de răspuns la stres. De asemenea, vizarea și reantrenarea zonelor specifice din creier afectate de traumă, pentru a produce modele mai sănătoase. Astfel apare o relaxare în creier, iar acesta învață noi modalități de a gestiona stresul. Pe măsură ce undele cerebrale sunt reechilibrate și îmbunătățite, funcția se îmbunătățește, ceea ce duce la o stare de spirit semnificativ îmbunătățită, un somn calitativ, o funcție cognitivă și o adaptabilitate mai bune în viața de zi cu zi. În măsura în care zonele creierului se îmbunătățesc prin tratamentul cu neurofeedback, este posibil, cu timpul,ca medicația să poată fi redusă semnificativ, prin menținereaunei stări de calm și echilibru.

  • Tulburări de prelucrare senzorială, abilități motorii fine și grosiere

Tulburările senzoriale pot duce către probleme semnificative în reglare, în special în „absorbția” cu ușurință a informațiilor din mediu și posibilitatea de a filtra informațiile mai puțin importante pentru creier. Copiii cu probleme senzoriale pot avea reacții emoționale la stres, probleme cu socializarea, inflexibilitate cognitivă și dificultăți cu atenția. Neurofeedback vizează reducerea frecvenței crescute de funcționare a creierului în zonele de prelucrare senzorială și poate fi util în îmbunătățirea dereglării senzoriale.

  • Trauma de dezvoltare / Atașament
  • Dependențele

Dependența (oricare ar fi natura ei) este o stare de perturbare severă, la nivel comportamental și al activității mentale, care poate duce până la degradarea fizică, psihică, socio-relațională și morală a persoanei afectate. Aceste tulburări sunt privite ca boli primare, cronice, ale recompensei creierului, motivației, memoriei. Disfuncția acestor circuite (ale recompensei creierului, ale motivației, ale memoriei) duce la manifestări caracteristice biologice, psihologice, sociale și spirituale. Dependențele se instalează progresiv, iar de cele mai multe ori  persoana afectată nu realizează acest fapt. Iar dependența nu trece de la sine. Antrenamentul neurofeedback relaxează creierul, este o modalitate care completează și sporește eficacitatea programelor de recuperare pentru tulburările legate de consumul de substanțe.

Dieta, suplimente și sănătatea intestinului

Un rol important pentru îmbunătățirea funcțiilor creierului îl au nutriția, suplimentele și sănătatea intestinului, deoarece acestea afectează atât creierul, cât și corpul.

Dieta necorespunzătoare, cum ar fi excesul de zahăr, carbohidrații rafinați, mâncarea nesănătoasă, grăsimile nesănătoase și îndulcitorii artificiali, pot încetini progresul antrenamentului de neurofeedback. Aceste alimente pot compromite funcționarea creierului. O dietă mai bună și suplimentele potrivite pot juca un rol stabilizator, în special atunci când sunt combinate cu neurofeedback. Deși suplimentele bune sunt utile, nu pot suplini complet o dietă proastă.

Un procent semnificativ de clienți prezintă în mod obișnuit alergii alimentare neidentificate sau sensibilitate la anumite alimente. Mulți dintre ei nu știu că anumite alimente pot declanșa probleme cu starea de spirit, comportamentul, somnul, anxietatea și claritatea mentală. Produsele lactate, grâul și anumite nuci sunt alergeni ascunși obișnuiți, dar orice aliment poate fi problematic. S-ar putea să-l mănânci în fiecare zi, dar nu observi că este o problemă, deoarece răspunsul este întârziat. Corpul tău se obișnuiește cu lucruri care nu sunt bune pentru el.

Neurofeedback funcționează adesea fără aceste schimbări, însă suplimentele alimentare de calitate înaltă deseori pot accelera progresul antrenamentului.

Rezultatele sunt mai bune atunci când:

În ultimul deceniu, cercetările au scos în evidență și mai multe dovezi care arată că neurofeedback-ul îmbunătățește eficacitatea altor terapii folosite în aceste tulburări și poate oferi, de asemenea, o ameliorare permanentă a acestora. 

Rezultate mai bune se obțin în cazul în care antrenamentul prin neurofeedback vine ca o completare a terapiei.